Fostul preşedinte comunist al Parlamentului de la Chişinãu, Marian Lupu, devenit lider al Partidului Democrat, spune cã este interesat de o schimbare profundã a societãţii şi de aceea respinge o alianţã cu Partidul Comuniştilor, pãrându-i-se plauzibil scenariul organizãrii de noi alegeri în 2010.
Formaţiunea condusã de Marian Lupu a produs surprizã la alegerile legislative anticipate de miercuri, reuşind sã intre în Parlament cu un scor care îi asigurã 13 mandate din cele 101 ale legislativului, în condiţiile în care comuniştii au 48 de mandate, iar opoziţia liberalã 40, astfel încât PD se gãseşte în postura de arbitru al raportului de forţe din noul Parlament.
Preşedintele PD, Marian Lupu, a declarat joi într-un interviu acordat NewsIn cã o eventualã coalizare a formaţiunii sale cu Partidul Comuniştilor ar face imposibilã schimbarea de care are nevoie R.Moldova şi ar conserva situaţia în favoarea asigurãrii intereselor unui grup foarte îngust de persoane apropiate comuniştilor. Potrivit fostului preşedinte al Parlamentului, "scenariul cel mai nefericit", dar plauzibil, este posibilitatea ca actualul Parlament sã fie dizolvat în toamnã ajungându-se din nou la alegeri parlamentare anticipate, care nu vor putea avea însã loc decât anul viitor. Lupu spune cã aceste crize, repetate din cauzã cã Parlamentul este incapabil sã aleagã un şef de stat, au demonstrat necesitatea modificãrii procedurii de alegere a preşedintelui, astfel încât acesta sã fie ales în mod direct de cãtre toatã societatea.
În planul politicii externe, Lupu considerã cã este timpul sã se renunţe atât la fobiile antiruseşti, cât şi la cele antiromâneşti. Pledeazã pentru eliminarea necondiţionatã a regimului de vize cu România, conştient cã o asemenea mãsurã ar îmbunãtãţi relaţia cu Bruxelles-ul. Şi-ar dori pentru R. Moldova un Acord de Asociere cu UE. În plus, semnarea Convenţiei de mic trafic la frontierã ar fi în mod în interesul Republicii Moldova şi al cetãţenilor care stau în zona de 50 km de la frontierã, spune liderul PD. Pe de altã parte, Lupu vede necesarã continuarea dialogului în privinţa negocierii şi semnãrii unui acord cu privire la regimul de frontierã cu România şi a unui aranjament politic de genul Tratatului de bazã. " 'Pachetul' pare fi similar cu cel pe care îl promoveazã Partidul Comuniştilor, însã existã o mare diferenţã de calitate, nu existã condiţionalitãţi", subliniazã Lupu. Ca element al revenirii la normalitate ar fi şi acordarea de cãtre autoritãţile moldovene a agrementului pentru numirea unui nou ambasador român la Chişinãu.
NewsIn: Scorul bun obţinut de Partidul Democrat în alegerile anticipate (12,6% din voturi, adicã 13 mandate), dupã ce în aprilie a avut sub 3%, pare sã vi se datoreze personal într-o mare mãsurã şi pare sã constituie surpriza acestor alegeri. Ce însemnã acest lucru, mai ales ca semnal venit din partea societãţii?
Marian Lupu: A fost într-adevãr o performanţã înregistratã pe o perioadã foarte scurtã de timp - patru sãptãmâni. Factorii care au determinat acest rezultat cred cã au fost, pe de o parte, echipa reînnoitã a PD-ului - atât cea veche, cât şi oamenii noi care au venit -, dar şi faptul în sine al apariţiei unui element puternic de centru-stânga de orientare social-democratã, care lipsea anterior. Şi PD, în formula sa reînnoitã, a ocupat aceasta nişã care era lipsã, dar era solicitatã de societate.
Cred cã la succesul nostru, pe lângã mobilizarea puternicã, ne-a ajutat şi faptul cã la PD au venit şi mai multe organizaţii teritoriale de la mai multe partide, inclusiv şi de la comunişti, dar şi de la Partidul Social Democrat, Uniunea Centristã, dar şi din alte formaţiuni.
Un partid puternic de centru-stânga era o necesitate pentru o bunã parte a societãţii care, de pe o parte, nu acceptã extrema-stângã, dar nici nu voteazã cu extrema-dreptã şi care ar fi avut nevoie de o alternativã.
Evenimentele din 7 aprilie au catalizat aceastã situaţie. Şi aici putem sã ne referin la aspectul pozitiv - adicã faptul cã oamenii şi-au dorit totuşi o schimbare -, dar şi la aspectul negativ - la faptul cã societatea a fost puternic polarizatã şi dezbinatã.
NewsIn: Aţi fost, de la bun început, din momentul plecãrii de la Partidul Comuniştilor şi lansarea în campania electoralã în fruntea Partidului Democrat, acuzat de partidele parlamentare de opoziţie sã sunteţi un proiect comunist menit sã fure voturi de la opoziţie. De unde aţi "furat", totuşi, voturile care au adus PD-ului 10% în plus în mai puţin de patru luni?
Marian Lupu: Este un exerciţiu de matematicã foarte simplu. Un exerciţiu care astãzi demonstreazã cã acest mesaj a fost unul greşit şi chiar premedidat. Am tot temeiul sã spun acest lucru, pentru cã, de exemplu, în ultimile zile ale acestui scrutin unul dintre partidele liberale a distribuit o foaie volantã falsã în care se spunea cã aş fi semnat deja o alianţã cu preşedintele Voronin...
Însã rezultatele anticipatelor, comparate cu cele ale scrutinului din aprilie, îmi permit sã spun cã dacã dupã 5 aprilie Partidul Comuniştilor avea 60 de mandate, astãzi are 47-48. Deci minus 12-13, tocmai cât a luat PD-ul. Celelalte partide liberale, cu excepţia AMN-ului, care a pierdut trei mandate, nu au avut de suferit, din contra, PLDM a crescut chiar cu douã mandate. Acest exerciţiu ne demonstreazã foarte clar de unde a luat PD voturile - pentru noi au votat cei care anterior votaserã Partidul Comuniştilor din lipsã de alternativã. De aici şi concluzia - teza a fost una artificialã, învinuirile au fost artificiale şi premeditate şi au fost vãdit incorecte, tendenţioase şi conjuncturale.
NewsIn: O altã speculaţie care se poate face în acest moment este cã "Lupu a adus comuniştilor votul care le lipsea şi de care nu au putut face rost pentru alegerea preşedintelui". 48 de mandate ale comuniştilor cu cele 13 ale PD fac exact 61, câte sunt necesare pentru alegerea şefului statului. Deci, veţi face sau nu alianţã cu comuniştii?
Marian Lupu: Poziţia noastrã nu se schimbã - am declarat-o de multe ori. Trebuie sã fim oameni inteligenţi pentru a învãţa din greşelile altora şi a nu le repeta. Mã refer aici la experienţa anului 2005, când partidele care au fãcut alianţã cu comuniştii au cãzut într-o capcanã care le-a fãcut sã disparã din politica activã.
Şi nu este vorba de supãrãri personale sau emoţii din partea mea sau de caracterul relaţiilor - tensionate - pe care le-am avut cu conducerea PCRM dupã plecarea din acest partid. Este vorba de o abordare foarte raţionalã, care se bazeazã întâi de toate pe imposibilitatea aducerii unor schimbãri de care are nevoie aceastã ţarã, în cazul în care vom accepta sã facem o alianţã cu comuniştii şi astfel PCRM se va menţine la guvernare.
Ştiu foarte bine care este mentalitatea şi cât de mare este lipsa nivelului de culturã politicã a Partidului Comuniştilor, astfel încât îl cred incapabil sã dezvolte un parteneriat politic în interesele naţionale, fiind interesat doar de a conserva situaţia în Republica Moldova pe dimensiunile politicã, democraticã şi economicã.
Iar noi nu suntem veniţi în Parlament pentru conservarea acestei situaţii şi asigurarea în continuare a intereselor unui grup foarte îngust de persoane apropiate PCRM - mã refer aici şi la interese economice, şi la interese politice şi financiare.
Noi am venit în Parlament pentru a promova o poziţie foarte constructivã, deschisã, flexibilã. Suntem în proces de elaborare a unei platforme asupra prioritãţilor pe care ni le propunem şi pe baza acestei platforme sã discutãm crearea unei alianţe cu partidele democratice intrate în Parlament.
Am menţionat înainte de alegeri cã singura şansã şi soluţie pentru depãşirea acestei crize politice este o coaliţie largã, un dialog politic cât mai larg posibil. Altfel, aceastã crizã nu va putea fi depãşitã.
Toate partidele de orientare democraticã au împreunã 53-54 de voturi. Acestea sunt suficiente pentru alegerea conducerii Parlamentului şi formãrii comisiilor. În aparenţã este suficient şi pentru numirea guvernului. Însã aici este o problemã, întrucât candidatura primului-ministru trebuie sã fie înaintatã de cãtre şeful statului, liderul comuniştilor, Vladimir Voronin. Acest numãr de mandate ale partidelor necomuniste este însã insuficient pentru alegerea noului şef de stat. De aici trebuie sã plecãm în acest dialog. Aici se va cere un grad maxim de flexibilitate, sã fie lãsate la o parte ambiţie nesãnãtoase, pozarea în eroi naţionali şi încercãrile de a stabili cine este mai important dintre liderii de opoziţie. Dialogul trebuie sã fie responsabil din punct de vedere politic şi foarte profesionist din punct de vedere tehnic.
Şi atunci unicul scenariu care ar duce la ieşirea din criza politicã - dar care mi se pare cel mai puţin probabil - este cã PCRM ajunge sã conştientizeze aceastã situaţie şi intrã în dialog cu partidele democratice - lucru de altfel mai greu de presupus.
O altã variantã de evoluţii este scenariul cel mai nefericit, cã din nou ajungem la alegeri parlamentare anticipate.
Între timp vom avea un preşedinte de ţarã interimar, vom avea un guvern la fel interimar, în actuala componenţã. Şi în aceastã situaţie va fi foarte şi foarte greu, în special pentru depãşirea crizei economice din ţarã.
Va trebui sã constatãm ca va fi deja a treia crizã politicã de acest gen, a treia oarã când Parlamentul nu este în stare sã aleagã şeful statului. Prima oarã a fost în 2000, crizã dupã care la putere a şi venit Partidul Comuniştilor, apoi a fost aprilie-mai 2009 şi cea care ar putea vã urmeze, în toamna 2009. Acest lucru demonstreazã un nivel redus al culturii şi responsabilitãţii clasei politice moldovene.
O singurã cale pentru a garanta faptul cã pe viitor nu se va mai întâmpla aşa ceva ar fi sã punem în discuţie la modul cel mai serios modificarea procedurii de alegere a şefului statului, pentru ca acesta sã nu mai fie ales de cãtre Parlament, ci în mod direct de toatã societatea. Şi doar în aceste condiţii ţara nu se va mai confrunta cu asemenea crize politice.
NewsIn: Aceastã modificare ar fi una dintre prioritãţile pe care le vedeţi pentru eventuala coaliţie a partidelor necomuniste din Parlamentul ales la 29 iulie. Care sunt alte lucruri care ar trebui fãcute în mod prioritar, poate chiar în urmãtoarele douã luni - înainte de o eventualã nouã dizolvare a Parlamentului - de cãtre actuala opoziţie unitã, care va deţine, în cazul în care se va constitui, majoritatea simplã de 53-54 mandate?
Marian Lupu: Dacã se va profila pericolul unei noi crize politice, în mod prioritar ar trebui instituitã o comisie parlamentarã de anchetã în format larg, cu participare internaţionalã, pentru a aduce la luminã adevãrul despre evenimentele din 7 aprilie. Pãnã atunci, toate partidele politice ar trebui sã renunţe la un limbaj virulent şi xenofob şi sã fie instituit un moratoriu cu privire la acuzaţiile reciproce vizând evenimentele din 7 aprilie.
Ar mai fi şi necesar, pe domeniul economic, formarea unui consiliu extins anticrizã, care, în baza unui proces participativ foarte larg, sã identifice setul de mãsuri şi acţiuni în vederea diminuãrii impactului şi depãşirii crizei economice în Republica Moldova.
E nevoie, de asemenea, de restabilirea încrederii prin accelerarea negocierilor cu instituţiile internaţionale financiare şi în special cu FMI, pentru a asigura acel pachet financiar occidental arhinecesar în acest moment pentru Republica Moldova. Asta, deoarece în ceea ce priveşte creditul din Federaţia Rusã, de 500 milioane dolari, condiţiile în care a fost acordat rãmân o mare enigmã. În plus, dacã reieşim din asigurarea securitãţii economice şi financiare a ţãrii, trebuie sã existe neapãrat un echilibru. Vorbesc aici de FMI ca punct de pornire, un punct de start pentru a obţine un pachet din partea partenerilor occidentali şi a statelor donatoare, în special miza se pune pe asistenţã europeanã.
Este nevoie, de asemenea, de aplicarea foarte corectã a Codului Audiovizualului, care reglementeazã activitatea televiziunii şi radioului public, pentru cã în audiovizualul public rãmâne a fi o situaţie dificilã - legea este bunã, dar nu este respectatã.
Trebuie, de asemenea, eliminate toate piedicile în calea demarãrii negocierilor pe marginea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE. Aceste piedici sunt nu doar eliminarea regimului de vize cu România, lucru care se impune în mod necesar, dar şi promovarea unui şir întreg de reforme democratice cu caracter european şi reforme economice.
Importantã este, de asemenea, asigurarea statului de drept, asigurarea supremaţiei legii, dar şi finalizarea unor reforme începute, dar neduse pana la sfârşit, cum ar fi reforma procuraturii şi cea a poliţiei.
NewsIn: UE pare sã aibã o poziţie dacã nu rezervatã, cel puţin foarte atentã şi nu pare foarte activã la Chişinãu. În situaţia în care se va ajunge la o nouã crizã politicã, chiar nu poate face chiar nimic pentru a nu permite deraierea Republicii Moldova într-o crizã economicã şi politicã fãrã precedent?
Marian Lupu: UE nu poate sã ajungã pânã în situaţia care sã fie caracterizatã ca o implicare în afacerile interne ale unui stat. Asta nu eliminã în schimb posibilitatea, ba chiar necesitatea, evaluãrii în calitate de mediator sau parte care ar contribui mai activ cu o poziţie fermã şi raţionalã la dezvoltarea dialogului politic în Republica Moldova. Cred cã UE ar putea avea un asemenea rol şi cred cã acest rol ar trebui sã fie mult mai activ decât a fost.
NewsIn: Numãrul de joi al publicaţiei ruse Kommersant scrie cã în mediile puterii de la Kremlin sunteţi vãzut ca un partener de dialog credibil şi viabil, cu care se poate discuta, ceea ce ar sugera cã Rusia ar fi tentatã sã-şi schimbe preferinţele şi, renunţând la Voronin, sã opteze pentru dumneavoastrã ca principal interlocutor în Republica Moldova.
Marian Lupu: În prioritãţile noastre de politicã externã pe prim-plan este integrarea europeanã, ceea ce presupune întâi de toate dezvoltarea şi aplicarea în Republica Moldova a unui set întreg de valori europene. Dincolo de asigurarea unor relaţii de bunã colaborare cu vecinii, ca o altã prioritate am pus în evidenţã şi faptul cã în mod firesc trebuie dezvoltat un parteneriat strategic pe bazã de egalitate, de respect reciproc, cu Federaţia Rusã, şi un parteneriat în ascendenţã cu partenerii noştri din zona Comunitãţii Statelor Independente. E un lucru foarte raţional, foarte echilibrat, pentru simplul motiv cã Republica Moldova ca ţarã micã trebuie sã dezvolte o politicã externã inteligentã, care sã permitã atingerea intereselor naţonale ale ţãrii. Or zona esticã nu este una de ignorat, este o zonã importantã atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere economic, comercial, energetic - sunt mai multe domenii de preocupare nu doar pentru noi, dar şi pentru UE, pentru regiune, pentru Europa în general. Motiv pentru care cred cã anume aceastã poziţie echilibratã şi cumpãtatã, care nu reiese din emoţii şi fobii, ar fi singura poziţie atractivã nu doar pentru ţara noastrã, dar şi pentru partenerii noştri din Vest şi din Est.
Este timpul sã ne debarasãm de toate fobiile pe care le avem - şi de cele antiruseşti, şi cele antiromâneşti. Este timpul sã renunţãm la practica pe larg aplicatã de cãtre conducerea Partidului Comuniştilor, care se bazeazã pe cãutarea continuã de duşmani şi lupta cu aceşti duşmani.
Şi ne bucurãm cã aceastã platformã este una salutatã şi de UE, şi de Rusia, şi de alţi parteneri.
NewsIn: Printre prioritãţile pentru eventuala viitoare alianţã necomunistã ar putea figura şi renunţarea la restricţiile pentru ocuparea de funcţii publice pentru deţinãtorii de cetãţenii multiple, aşa cum cere decizia CEDO, contestatã însã în marea Camerã a Curţii de actualul Guvern?
Marian Lupu: Trebuie sã aşteptãm confirmarea acestei decizii de cãtre Marea Camerã a CEDO, din moment ce procedura a început şi în calitate de stat membru al Consiliului Europei suntem obligaţi sã punem în aplicare sentinţele Curţii.
În mod particular, pe relaţiile Chişinãu-Bucureşti s-ar impune pe termen scurt abolirea necondiţionatã a regimului de vize, ceea ce ar fi un bun semnal şi o bunã platformã nu doar pentru ameliorarea dialogului pe axa bilateralã, ci ar fi şi un semnal pozitiv în direcţia Bruxelles-ului. Asta, mai ales cã vorbim despre necesitatea înlãturãrii tuturor impedimentelor în calea negocierii unui Acord de Asociere cu UE.
În plus, semnarea Convenţiei de mic trafic la frontierã ar fi în mod evindent şi în interesul Republicii Moldova şi a cetãţenilor care stau în zona de 50 km de la frontierã. Ar fi, de ce nu, şi un stimulent pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale, economice, de dezvoltare a unor proiecte de colaborare transfrontalierã, lucru benefic în special în condiţiile de crizã economicã.
Concomitent, noi rãmânem pe poziţia cã toatã neîncrederea din relaţiile Bucureşti-Chişinãu se datoreazã lipsei de comunicare şi de înţelegere din partea ambelor pãrţi, care trebuie acum sã contribuie pentru ca acest dialog sã fie unul bazat pe principii juridice, politice europene.
Lucrurile care nu se pun în discuţie sunt statalitatea Republcii Moldova - nu trebuie sã pedalãm pe nişte lucruri din trecut. Trebuie sã vedem care este situaţia astãzi şi pentru viitor. Şi atunci tema pe acasã care trebuie învãţatã atât de Chişinãu, cât şi de Bucureşti este faptul cã e nevoie pe bilateral de declaraţii în stil european şi un dialog între douã entitãţi statale.
Considerãm necesar sã continuãm dialogul, unul productiv, în privinţa negocierii şi semnãrii unui acord cu privire la regimul de frontierã - şi care nu ar fi în ultimã instanţã denumirea acestui acord -, a unui aranjament politic de genul Tratatului de bazã, care ar trasa pentru viitor caracterul şi conţinutul acestor relaţii bilaterale.
NewsIn: Dar nu condiţionaţi semnarea Convenţiei de mic trafic la frontierã cu semnarea acestor douã documente, aşa cum a fãcut pânã în prezent guvernarea comunistã?
Marian Lupu: Categoric nu. "Pachetul" pare fi similar cu cel pe care îl promoveazã Partidul Comuniştilor, însã existã o mare diferenţã de calitate, nu existã condiţionalitãţi. Mai ales cã sunt mai mult ca sigur cã aceastã condiţionare de abolire a regimului de vize introdus pentru cetãţenii statului vecin prin abolirea regimului de vize pentru cãlãtoriile moldovenilor în Europa nu este normalã şi nu ne face bine, nu ne apropie de un deznodãmânt favorabil ţãrii noastre, ci dimpotrivã. Asta pentru cã nu este cazul sã ne plasãm în dialogul nostru cu Bruxelles-ul pe poziţii de forţã sau pe poziţii de şantaj. Aici se cere un limbaj european, un limbaj civilizat, unul foarte raţional.
Şi ca element al revenirii la normalitate ar fi, de asemenea, cazul sã restabilim relaţiile diplomatice normale cu statul vecin şi sã acordãm agrementul pentru numirea unui nou ambasador român la Chişinãu.
Sursa: NewsIn
