Marian Lupu, Președintele Partidului Democrat  într-un interviu  pentru agenția eNews.

eNews: În ajunul vizitei Președintelui României în Republica Moldova, PDM avenit cu o declarație, în care a caracterizat vizita actuală drept argument a îmbunătățirii relațiilor bilaterale, în speranță că vizita va contribui la semnarea imediată a Tratatului de bază și Tratatului la frontieră, precum și trecerea la o fază mai pragmatică în relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România. S-au confirmat așteptările Dumneavoastră?

Marian Lupu: Nimic nu se hotărăște în două zile. Vizita a purtat mai mult un caracter simbolic – pentru a depăși perioada de confruntare, de fapt a fost discutat și un set de măsuri concrete. Sigur, noi am prefera prezența a mai puține emoții și mai mult pragmatism în cadrul a astfel de vizite, dar repet, această vizită a fost una specială. Această vizită a avut loc după o lungă perioadă de repaus, și unele „strigăte sufletești” dintr-o parte, dar și din altă parte erau inevitabile. A adeverit, ori nu vizita oficială așteptările noastre? O să vedem, totul abia începe, un mare entuziasm este atît la Chișinău cît și la București, există dorință de a dobîndi un progres semnificativ în mai multe direcții ale cooperării bilaterale, și mai întîi de toate la chestiunea legată de parteneriatul european, îndreptat spre urgentarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Această atitudine, pozitivă și constructivă nu trebuie destrămată pe discuții inutile și neproductive pe probleme minore. Trebuie exploatat acest nou start la potențial maxim.


eNews: Discuţiile asupra semnării Tratatului de Bază și Tratatului la Frontieră nu va fi o barieră pentru continuitatea relațiilor bilaterale? Președintele Băsescu a declarat, că niciodată nu va semna acest Tratat, care restabilește granița dintre Moldova și România. Probabil este vorba despre granița stabilită între România și URSS?

Marian Lupu: Noi, dacă Dumneavoastră atent ați citit declarația noastră, ne am referit la Tratatul de Bază și Tratatul la Frontieră, adaptate la realitățile create. La Tratatul de Bază dileme nu există, după cîte știu eu – este nevoie ca el să fie semnat și ratificat cît mai urgent. Avînd în vedere, că obiectivul nostru comun este stabilitatea și prosperitatea în această regiune a Europei, integrarea Republicii moldova în Uniunea Europeană. Semnarea acestui Tratat ar înlătura orice suspiciune din partea multor persoane din țara noastră. Cu referire la graniță, eu sunt convins, că într-un final se va găsi o soluție ce va avantaja ambele părți. Nu vreau să reamintesc despre multitudinea speculațiilor, de diferit gen, asupra semnării acestui Tratat și a Tratatului de Bază. Semnarea Tratatului la frontieră se înainta în calitate de condiție pentru semnarea Convenției Europei a micului trafic la frontieră. Convenția a fost semnată, regimul traversării frontierii fără vize va funcționa începînd cu finele lunii martie – inceputul lunii aprilie, și n-au apărut nici prăpastii, și nici pedepsele egiptene, așa cum se spunea. Totul e în regulă. În jurul cîtorva chestiuni legate de relațiile bilaterale moldo-române s-au rostit o mulțime de speculații, false și inutile. S-a folosit imaginea unui dușman și frica față de el. De aceasta este necesar de a se debarasa.
Garanția consolidării statalității moldovenești este implementarea eficientă în carul țării noastre a standartelor europene. Cum ne arată procesul istoric și practica actuală internațională, frontiera nu este cel mai fundamental pilon pentru independența și suveranitatea țării. În cazul nostru, integrarea Republicii Moldova în arealul democrației și a valorilor europene, sistemului de garații și norme, ce reglează relațiile bilaterale dintre două state democratice, va apăra mult mai eficient atît independența, cît și suveranitatea țării, în schimbul graniței cu forțe armate și sîrmă ghimpată. Din aceasta și vom reeși în discuțiile cu colegii noștri români. Încă o dată repet, sunt convins, că soluția va fi găsită.

eNews: Cum comentați declarația recentă a ministrului afacerilor externe a României, Domnului Teodor Baconschi, precum că conceptul „moldovenism” este  „o structură artificială etnică și geopolitică…”, despre, faptul că România „la baza argumentelor științifice respinge orice cerere, care ar fi susținut ideea existenţei unei limbi şi națiuni moldoveneşti, diferită de cea română” ș.a.? Despre aceasta s-a scris mult în presă.

Marian Lupu: Aici am să fiu la fel de nediplomatic ca și Domnul Baconschi, care după părerea mea, sunt profund convins, nu ar trebui,  în calitatea sa de înalt oficial, să se exprime în acest mod. Dacă nu mă greșesc , ministrul Baconschi a afirmat, că anume moldovenismul continue să bîntuie relațiile diplomatice în aceasta parte a lumii. Astfel de afirmații a oficialilor de la București – sunt declarații ofensatoare la adresa majorității cetățenilor țării noastre, anume aceste afirmații „bîntuie” , cum s-a exprimat Domnul ministru, relațiile noastre bilaterale, înrăutățesc corelațiile noastre și devine un obstacol serios pentru o cooperare fructuoasă. Consider, că aceste afirmații ale ministrului Baconschi au fost o mare greșeală a primului diplomat al României.


eNews:De la tematica internațională, vom trece la problemele interne,dar la fel din categoria „complicate”, „rafinate”. Comisia, formată de președintele interimar, Domnul Ghimpu, de condamnare a comunismului. Tema aceasta nu părăsește paginile edițiilor de presă nici astăzi, acest subiect este discutat la fiecare colț. Dumneavoastră, v-ați exprimat deja, intr-un fel la acest subiect, dar la general. Ați putea să concretizați care este poziția PDM în privința acestui subiect?

Marian Lupu: Poziția noastră e simplă. Sarcina Comisiei constă în identificarea și prezentarea opiniei publice a faptelor necunoscute în istoria țării noastre reșind din acea perioadă. Este interzisă orice influență politică asupra lucrului efectuat de acestă Comisie. Noi vom fi foarte insistenți asupra realizării acestor obiective. În nici un caz nu pretindem la prerogativele președintelui interimar, considerăm, că la întrebările de acest gen e nevoie de mai mare transparență, consultații și discuții prealabile, chiar și cu partenerii din AIE. În acest caz, Domnul Ghimpu, a procedat după propria inițiativă, Desigur, era cazul de o abordare mult mai amănunțită în alegerea denumirii Comisiei, care urmează să condamneze, după cum se prezintă, nu comunismul, dar crimele comise de acesta. Sunt întrebări și la componența Comisiei. Nu insistați, careva nume concrete, nu le voi pronunța. Scopul activității anume în această perioadă (20 de ani de la destrămarea URSS, în condițiile unei crize econamice mondiale profunde, crizei politice din țară, și nedășirea convergențelor în opinia publică), de asemenea e o întrebare foarte, și foarte mare.
Acum discuțiile la cest subiect sunt întîrziate, Comisia a fost formată și și-a început activitatea, iar noi vom urmări atent, asupra activității ei.

eNews: Din același pachet de întrebări. Guvernul a luat decizie asupra instalării unui monument victimelor din 7 aprilie și redenumirea unei străzi principale din orașul Chișinău onorarea evenimentelor din aprilie 2009. Poziția Dumneavoastră privitor la aceasta?

Marian Lupu: Este pentru prima dată, cînd noi ne expunem la acest subiect. Atît poziția mea personală, cît și poziția PDM sunt identice: pînă ce nu au fost anunțate rezultatele investigației Comisiei Speciale privind evenimentele din 7 aprilie nu trebuie întreprinse nici un fel de acțiuni ce duc la eroizarea și perpetuare acestora. Ne pronunțăm categoric împotriva acestei inițiative, care arată ca o încercare grăbită a unor politicieni de a ridica un monument venirii lor la putere.
E necesar să permitem comisiei să finiseze investigațiile și într-o atmosferă liniștită să luăm o decizie corectă. Noi avem o mulțime de probleme cu adevărat importante, soluționarea cărora necesită resurse financiare semnificative. Mai bine banii pentru ridicarea monumentului și confecționarea placuțelor cu denumirea „noii străzi” ar fi dați familiilor celor care au decedat atunci. Eficiența ar fi mai mare.
Mă miră faptul că, oamenii insistă la  inițiativele legate de aceste probleme, care pot destabiliza opinia publică, și așa plină de bulversări, să creeze premise pentru o modificare totală a tot ce există. Se va schimba puterea – monumental va fi dărîmat, iar denumirea străzii se va schimba. Dacă aceste decizii nu vor fi rezultatul consensului societății, acordul lor. După părerea mea, este evident.

eNews: Privitor la deciziile, ce ar putea și mai mult să dezbine societatea. Nu considerați Dumneavoastră, că astfel de inițiative sunt foarte multe, și se axează de obicei pe problemele legate de identitatea națională, de limbă, de istorie etc.?

Marian Lupu: Noi în cadrul partidului, le numim „întrebări blestemate ale moldovenilor”. PDM a declarat din start, și nu o dată, că toate acestea întrebări, în situația în care în fața Republicii Moldova, dar și în fața AIE stau un complex de întrebări, foarte dificile legate de reformarea, modernizarea țării, trebuiesc amînate, și în nici un caz exagerate. Pînă acum, în societatea noastră nu a existat o părere omogenă la multele dintre acestea. Expunerea în permanență în societatea noastră a diferitor tipuri de inițiative din categoria acestor întrebări absurde, și mai mult o dezbină, creează și mai multe dificultăți și obstacole în soluționarea problemelor stringente ale țării: sărăcie, corupție, justiție vicioasă, falimentarea educației și medicinei, șomajul etc. În societate se creează impresia, că aceste inițiative se vehiculează anumit, pentru a sustrage atenția cetățenilor de la neputința autorităților de gestionare efectivă a statului. Aceste metode erau utilizate de fosta conducere. Actuala conducere (o parte din ea) operează cu aceleași metode. Aceasta sunt inacceptabile. PDM consideră, că astfel lucrurile nu mai pot continua, „problemele blestemate ale moldovenilor” trebuie lăsate pe seama timpului și a savanților. Ei le vor așeza pe toate la locul lor. Noi categoric vom fi împotrivă diferitor proiecte și inițiative de acest gen, și le vom considera ca o încercare directă de a dezbina Alianța și a împiedica activitatea asupra soluționării problemelor stringente, cu care se confruntă atît actuala guvernare, cît și statul.

eNews: Nu pot să mă abțin și să nu vă întreb despre așa numitul dosar Cibric și despre înregistrarea la Ministerul Justiției a organizației „Mișcarea Național-Creștină” în frunte cu legionarul notoriu S.Lașcu? Cibric, după cum se vede, a scăpat doar cu o spaimă ușoară, iar Ministerul Justiției, organizația în frunte cu Lașcu, a înregistrat acest grup nazist.

Marian Lupu: Pentru noi de la bun început a fost clar, că în cazul cu demontarea Hanuchiei avem de afacere  cu un act de antisemitism, extremism religios și intoleranță. Și anume așa, aceste evenimente, după cum considerăm, trebuie tratate de organele competente. Participanții acestei acțiuni indecente trebuie să răspundă așa cum scrie legea. Ce pedeapsă se prevede pentru antisemitism, extremism religios și intoleranță?

eNews: Pentru aceasta pot fi trași și la răspundere penală?

Marian Lupu: Eu nu consider, că aceasta se poate hotărî doar cu aplicarea amenzii de 600 lei. Din cite eu înțeleg, așa numitul dosar Cibric, a stîrnit interes nu numai la cei, ce s-au întîlnit în cadrul vizitei oficiale în SUA, a premierului Filat. Opinia publică de acasă, cît și din afară nu poate fi neglijată.
Ceea ce ține de înregistrarea organizației „Mișcarea Național-Creștină”, se poate presupune că, Ministerul Justiției, a abordat acest subiect cu o poziție în exclusivitate formală. Se pare că, la luarea deciziei privind înregistrarea a uneia sau a altei formațiuni, organizația se cercetează nu doar în baza actelor de constituire, dar și a activității practice a acesteia. În ce privește practica lui S.Lașcu și organizația acestuia, aici, după părerea noastră, avem temei de revizuire a deciziei de înregistrare. Cei ce nu sunt de acord cu Ministerul Justiției au posibilitatea permanentă de a se adresa în instanță. Apropo, în instanța de judecată, consider, se pot adresa, și cei ce nu sunt de acord cu decizia Ministerului Justiției privind înregistrarea formațiunii. Repet, noi, PDM, considerăm că acestă organizație extremistă și nazistă nu trebuie înregistrată în Republica Moldova.

eNews: Noi avem o mulțime de întrebări cu caracter economic, social, dar mă tem că noi nu putem să cuprindem întreg spectru de problem într-un singur interviu. Dar totuși, permiteți-mi să vă adresez încă o întrebare. El atinge problema modificării constituției, aici este o mulțime de informație ce se contravine, aș vrea să primesc o claritate din partea Dumneavoastră: ce, unde și cînd se va modifica în Constituția noastră?

Marian Lupu: Probabil e mai ușor să răspund la toate întrebările din sfera economică și socială, decît la unul despre Constituție. O să pornesc de la aceea, că o decizie comună la acest subiect nu a fost luată. Nici în cadrul Comisiei constituționale nu există o părere comună la aceste întrebări, în afară de aceea, că ceva totuși trebuie schimbat. Din aceasta reese și PDM. Trebuie de schimbat ceva, fiindcă problemele constituționale lărgesc sfera crizei politice, cu care se confruntă Republica Moldova. Ideal ar fi fost, într-un mod mult mai responsabil, a clasei politice actuale, toate problemele puteau fi soluționate prin baza unui dialog și compromisuri, chiar și în limita actualei Constituții. Dar noi avem de lucrat, cu cine avem, de aceea este nevoie de a opera modificări la legea principală a țării. La această etapă pot afirma cu siguranță  doar că, noi toți trebuie să rămînem ferm în cîmpul jurisprudenței, nici o mișcare cu caracter ilegal nu trebuie să persiste. Dacă noi și modificăm ceva, aceasta trebuie să fie exclusiv  o abordare juridică. Cu toate acestea, aceasta va deschide pe viitor posibilitatea de a evita moment cu modificarea Constituției pe baza la aceea, că nu a fost respectată legea și procedura ș.a. în timpul modifocării anterioare. În acest context ajutorul și recomandările Comisiei de la Veneția, cel mai semnificativ organ juridic internațional, competent în problemele dreptului constituțional, pentru noi au un caracter prioritar. La sfîrșitul lunii februarie în Republica Moldova va sosi delegația Comisiei de la Veneția, care vor avea întîlniri bilaterale cu liderii din AIE, opoziție și alte persoane, implicate în proces. Cred că, după rezultatul acestei vizite vom putea spune în ce mod vom recurge la modificarea Constituției (dacă va fi în general) într-o perspectivă mai scurtă. Deci în acest an. Pînă ce, nu am ce să adaug.

 
sursa: eNews

sus